Fă-te student. Fii boboc și învață să înflorești!

Ce grăbit ai fost să crești și să ajungi aici…Ți-ai dorit atât de mult să afli ce e studenția,  încât ți-ai întrecut limitele uneori, ai rupt bariere, și iată-te !

Pășești grăbit ținând în suflet un bagaj de emotii, frustrări și o sete aprigă de cunoaștere.  Ai ajuns. Îți place aici? Cum e curtea universității? Ai venit dornic de a te afunda intr-o nouă lume. Cauți aventură, prieteni… cauți orice. Ai venit să te afirmi și să te perfecționezi. Ai prins aripi, ai învățat să zbori grăbit și-ți cauți locul. Exact ca mine. Cu miliarde de vise ce așteaptă a fi îndeplinite.  Suntem la fel. Și tu și eu, am venit să explorăm necunoscutul și să ajungem la final.

Am auzit multe despre viața de student, oare așa să fie?  Am imbobocit frumos și cu sfială,  poate, ne deschidem câte-o petală. Hai să înflorim.

După o lună de facultate ai avut timp destul să te destinzi. Ai întalnit holuri aglomerate, studenți ce radiau de fericire când primeau o bilă albă, zambete colorate și plictisul care te-nvăluie când trebuie să stai la rând la tonomatul de cafea.  Te-ai  schimbat mult aici. Poate până acum nici nu-ți plăcea cafeaua, acum e primul gând care-ți vine în minte când te trezești dimineata.

Ajuns în sala de curs, te gândești la cum să-ți întreci limitele și să faci față noilor provocări. Creezi empatii, îți formezi o nouă gașcă, iar un profesor, sau mai mulți, se află deja în lista ta de modele. Ajungi în momentul în care ești mustrat și nu întelegi unde ai greșit. Ai clipe când te gândești că nu ești încă pregătit să fii student. Dar…”pofta vine mâncand”.  Începi să îți faci serile albe în  scopul cititului și vrei să devii responsabil. Și când te vei trezi cu o ură profundă pentru ceasul ce îți sună la șase treizeci  să pleci la curs,  să-ți lași amprenta !Ești curios să afli totul. Mintea ta e învaluită de întrebări precum, “ As putea scrie un articol de unul singur?‘’, “Voi învăța vreodată să realizez un amestec de substanțe, sa nimeresc ținta la o tragere sau să fac corect șpagatul? “  Cheia tuturor întrebarilor ce ne macină este implicarea noastră, dorința noastră de perfecțiune. Și te simți atât de mândru când un profesor îti rostește numele în scopul unei reușite. Și ai atâtea emoții când ești pus pentru prima dată să iei un interviu. Se nasc în tine sentimente unice pe care abia aștepți să le povestești părinților acasă.

Mulți dintre noi, plecăm spre orașele dezvoltate. Unii au ales aglomerația Bucureștiului, iar tu ai ales marea, ca și mine. Nu-i ușor să pleci de sub aripa părinților și să înveți să te descurci de unul singur. Ai învățat după o lună de studenție că vasele nu se spală singure, ai învățat în sfârșit să pornești mașina de spălat, să folosești cardul și să plătești facturi. Aproape independent îți dai seama că singurul care îți spune că trebuie să îți faci temele ești tu. Ai  învățat să-ți porți de grijă.  Ești străin de tot și toate, dar nu și de mare. Ajungi aici  și le povestești tuturor că locul ăsta nu-I doar Constanța.  Plimbările pe faleză te liniștesc iar o poză în fața Casinoului te învăluie cu atâta mândrie…

Iar iesitul în club…e nebunie. Să vii acasă la ce oră vrei fără să te mai sune maică-ta și să-ți amintească cât e ceasul de parcă tu n-ai avea.

Consider că pentru a fi student, trebuie sa fii curajos. Să știi ce vrei. Să ai vise și să ți le fructifici. Să fii conștient de singurătate și să-ți porți de grijă. Să citești și să aduni bile albe. Să bei cafea.  Să ieși în club.

 Fă-ți prieteni. Invinge-ți temerile și fă-te student.

            

             Să ne-amintim de Colectiv!

     

Cu zâmbet și multă emoție. Așa se manifestau oamenii în seara de 30 octombrie a anului trecut.


Una din trupele lor preferate, "Goodbye to Gravity", își lansa noul album în clubul Colectiv.


Radiau. La propriu și la figurat. Luminile, sunetele, ceea ce avea să urmeze...îi făcea să sclipească, să se simtă speciali că iau parte la acea lansare.


Trupa și-a început concertul. Sute de mâini în aer, miliarde de emoții.


DA, SUTE DE MÂINI! Deși capacitatea maximă a clubului era de optzeci de persoane la mese, numărul estimat cu aproximație a fost de cinci ori mai mare. Urma un spectacol grandios deoarece trupa avea mii de fani, iar Colectiv era singurul club din București destinat muzicii live, din punctul de vedere al acusticii.


Restrctii asupra numarului de persoane ce-și făceau apariția în club nu au existat având în vedere că lansarea noului album al celor de la Goodbye to Gravity se solda cu un profit onorabil pentru cei trei patroni ai clubului: Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu.

Se aștepta un concert de proporții având în vedere buna organizare finalizată cu amplasarea de efecte pirotehnice. Potrivit declarației lui Viorel Stanciu, un angajat al barului aflat pe finalul turii, acesta le-a intrerzis pirotehniștilor să monteze arificiile, având în vedere că jerba de foc se ridica la cel puțin doi metri, iar până la tavanul cu șipci de lemn nu mai rămâneau decât 50 de centimetri. Acesta susține că le-a precizat și faptul că stâlpii în apropierea cărora erau montate artificifiile erau înveliți cu un burete fonoabsorbant, după care și-a anunțat șeful.

În schimb, artificiile au fost montate și declanșate, fiind necesară pentru instalarea tragicului doar o scâneteie.


Un stalp a luat foc și s-a extins. Anchetatorii susţin că artificiile de la care a luat foc întreg clubul erau destinate uzului în spaţii deschise, nicidecum într-o clădire, în spaţii strâmte. Cei prezenți erau lipsiți de reacție și sperau să fie totuși un fenomen inofensiv, de povestit si altora. A fost. Cântau "The day we die". Venise.

Au încercat să stinga flacăra ce se extindea pe tavan cu bere, având in vedere că extinctoarele erau expirate încă din anul 2014.. S-au panicat și au încercat să iasă. Un lucru dificil când ai la dispoziție doar o singură ieșire și sute de oameni înghesuindu-se să-și salveze pielea.


Țipete, păr ars, piele arsă, speranțe incendiate, un viitor interzis. Haos. Dezastru exorbitant. Cam asta era in Colectiv la 22:40.

În urma catastrofei, 64 de morți, 164 răniți. Europa și Israelul i-au ajutat să supraviețuiască. Scânteia a fost suficientă să trezească o nouă generație, să schimbe miniștri și un întreg guvern. Afectat a fost șifostul primar al sectorului 4 București, Cristian Popescu Piedone, în care rechizitorul întocmit de procurorii DNA, arată ca: "în calitate de funcţionar public - primar al sectorului 4 Bucureşti, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, a încălcat Hotărârea Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g și dispozițiile din Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv art. 14 lit. f și la data de 14.01.2015 a eliberat acordul de funcționare şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu."


Dosarele penale nu au intârziat să apară. Potrivit procurorilor PICCJ, incendiul din Colectiv în urma căruia au murit 64 de persoane "s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".





Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane. Astfel, procurorii au pus sechestru pe bunurile celor trei patroni ai clubului.


Nici ISU nu a fost exclus din lista neagra a procurorilor DNA. Ofițetii ISU, George Matei și Antonina Radu, în perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună-ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

De asemenea, vizată a fost și societatea care a asigurat spectacolul pirotehnic. Daniela Ioana Nita, patroana firmei de artificii, este acuzata ca "in calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice «fantana de scena», neinsotite de fise tehnice, care, in conformitate cu instructiunile de utilizare redate in limba bulgara pe eticheta fiecarui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai in spatiu deschis si amplasate in pozitie verticala, pe un suport stabil si plat, si, in aceste conditii, fara efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice si fara un instructaj privind noul loc de munca (incinta clubului Colectiv), i-a insarcinat pe pirotehnistii Moise Marian si Zaharia Viorel sa monteze si sa actioneze la data de 30.10.2015 elementele pirotehnice intr-un spatiu inchis, respectiv incinta clubului Colectiv, cunoscand faptul ca la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane – cu consecinta producerii unui incendiu in seara zilei de 30.10.2015 si decesului a 64 persoane."





Astăzi îi comemorăm pe cei pierduți. De un an de zile, niște tineri ai viitorului au dispărut. Deși la începutul dispariției totul afectase o națiune, astăzi există comentarii precum "În războaie mureau mii de oameni și nimeni nu făcea o asemenea tragedie". Cred că ce nu înteleg unii este faptul că acei tineri nu au mers la război, conștineți că într o clipă ar putea dispărea, ci au mers să se distreze. Ca în oricare alte seri.


Colectiv a reușit să trezească generații, să schimbe oameni de la frâiele țării, însă pe ei nu a reușit nimeni să-i aducă înapoi. Au plecat în Colectiv!

Răsturnare de situație. Imi place la radio!

După 3 ore de somn, cel mai dezastruos sunet din acel moment era alarma. Era cinci treizeci. Trebuia să îmi încep pregătirile pentru ceva nou în viața mea. Vizita la Radio București. Evident că din cauza emoțiilor și a planurilor pe care mi le făceam pentru ziua cea mare, somnul nu dădea semne să apară...Dar asta este o situație neînsemnată în acest moment. N-ar trebui să mă plâng. Viața mea nu va mai fi presărată cu prea multe ore de somn de când mi-am ales noul drum. Jurnalismul. Mă simteam ca și cum aș fi plecat în misiune, deși nu știu prea multe lucruri despre asta. Dar curiozitatea mea era exorbitantă, așa că am plecat.

    Pe parcursul drumului, nu am avut timp să ma plictisesc. Doamna profesoară Ana Maria Munteanu, cu un vast bagaj de informații în acest domeniu, ne pregătea pentru experiența spre care pășeam cu pași grăbiți. 

   Și-am ajuns. O nouă clădire. Noi chipuri. Iar noi studenții...mândri. Eram atât de dornci de a afla ce se află în spatele fiecărui zid...de a cunoaște noi povești, noi tehnici, noi practici și poate de a ne cunoaște noul loc de muncă. 

Am fost ghidați de Răzvan Dumitrescu, care ne-a făcut cunoștință cu Daniela Sîrbu, editor la agenția Rador, înființată în anii 90. Ne pregăteam să imortalizăm fiecare moment fără a rata vreo informație. Eram entuziasmați. Am rugat-o să ne prezinte Rador, un lucru ce a încântat-o mult sustinând :" Există un grup de lucru care lucrează după-amiaza și monitorizează titlurile principale din presa internațională pentru revista presei de știri, transcriptul de emisiuni , în special posturile românești dar și de la CNN, dacă există un discurs de-al lui Obama." 

 Chiar eram fascinați că cineva ne oferă un interviu. Ne pregăteam să părăsim acel compartiment, în timp ce doamna Daniela Sîrbu a adaugat într-un mod vesel: " La centrul multimedia se întregistrează, se face partea tehnică de radio, difuziuni...Vă invit! "

   Am mers apoi în departamentul de la Radio Romania Florian Pittiș. Acolo mi-a plăcut cel mai mult. Era o cameră viu colorată, îmi transmitea dinamism si parcă mă invita la o nouă provocare. N-aș fi vrut să mai plec... cred că mi-am găsit locul.

   În timp ce ne deplasam spre departamentul de cultură si Antena Satelor, am fost asaltați de întrebările reporterilor jurnaliști. "Ce v-a atras?" "Cum v-ați simțit?" 

   Vizita la radio s-a sfârsit cu o privire de ansamblu asupra Radio Cultural. Unii interesați, alții încă cu gândul la decorul studioului  Radio Romania Florian Pittiș și la energia ce era emisă din acel loc.

M-a pus pe gânduri. Mi-a plăcut și m-a făcut să-mi schimb total ideile pe care le aveam despre radio. Mi se părea ceva plictisitor... Nu știam prea multe, dar din condiția de ascultător nu vedeam a fi prea multă implicare acolo. E total diferit. Mi-am mărit orizontul. Mi-am schimbat visul. Și-am primit și o diplomă Fan Radio România. A fost funny.Nu am mai primit de mult timp una. Mi-am scris numele pe ea și mi-am făcut un selfie.